Header Cuibul Berzelor
BLOG /

Evolutionary Parenting – Cine esti acum si cine simti ca poti deveni

breadcrumb-header
evolutionary-parenting-cine-esti-acum-si-cine-simti-ca-poti-deveni

Evolutionary Parenting – Cine esti acum si cine simti ca poti deveni

Postat in de catre Horubet Laurentiu

Unconditional Parenting. Sunt șanse mare să fi auzit de sintagma asta. Sau măcar de dragoste necondiționată. În esență, ambele vorbesc despre acceptarea și susținerea necondiționată a copilului. În felul acesta, copilul înțelege că e valoros în ochii părinților pentru cine e el, indiferent dacă acțiunile sau cuvintele lui sunt acceptabile sau nu.

Dificultatea intervine atunci când ego-ul nostru încă n-a apucat să învețe cum să se iubească pe el însuși necondiționat. Discutam în articolul precedent despre formarea ego-ului nostru și cum el modelează ego-ul copiilor noștri. Deficiențele rămase din stadiile ego-ului reprezintă exact cât de condiționat ne iubim pe noi înșine. Doar în momentul în care ne detașăm de ele și ajungem într-un punct în care ne acceptăm pe noi înșine cu toată puterea – avem suficiente, suntem iubiți suficient și suntem suficient de buni – atunci ne putem considera liberi, cu adevărat. Liberi să ne iubim necondiționat.

Momentul în care reușim să ne eliberăm de regrete, de rușini sau de umbre de vină din trecuturile noastre (deficințe ale ego-ului), intrăm cu coeziune internă în stadiul patru de evoluție: individualizarea. Aici apare momentul de rupere de toate aspectele vieții noastre trecute care nu ne mai ajută acum. Toate credințele, principiile, regulile, ritualurile familiale, standardele culturale care ne-au fost de folos cândva, acum doar ne țin în loc. Agățați, cumva. Individualizarea este despre tu acceptându-te pe tine drept cine ești tu, de fapt. Nu cine vor ai tăi să fii, cine vrea societatea să fii sau oricine altcineva. Cine ești tu, așa cum te simți tu pe tine. E stadiul pe care-l petrecem dezvoltându-ne, asumându-ne riscuri, testându-ne limitele, visele și aspirațiile, în căutarea răspunsului la întrebarea Cine ești tu, de fapt?

Un semn bun că ne-am apropiat mult de răspuns este atunci când începem să ne lăsăm ghidați de valorile noastre. Cu toții le avem, conștient sau inconștient – un set de principii de funcționare, dacă vrei. Măsura în care valorile tale îți sunt clare și, enumerându-le, ele sunt despre coeziune, nu despre separație (ex. valoarea mea este onestitatea vs. valoarea mea este controlul), începi călătoria stadiului cinci, cel al auto-împlinirii (cea mai apropiată traducere pentru self-actualizing pe care am găsit-o). Auto-împlinirea e despre un trai cu sens. E despre DE CE-ul nostru, al fiecăruia. Opusul, dacă vrei, e traiul după cum vor alții (mama, tata, soțul/soția, copiii, șefii etc.). Vei ști că ai coeziunea internă a stadiului cinci atunci când îți găsești sensul tău în viață și când iți ghidezi viața dupa valorile tale, cu deplină integritate.

Când reușim să ne construim o viață de valori și cu sens, un lucru cel puțin interesant începe să se întâmple: descoperim oameni la fel ca noi, adică oameni cu valori și cu sens în viață. Și, dacă ele sunt comune cu ale noastre, vom simți nevoia să petrecem timp împreună, să punem la cale moduri în care putem coopera, să putem realiza lucruri valoroase, ca grup. Lucruri care să determine impact pozitiv în viețile celor din jurul nostru. Când vei simți stările de mai sus, vei fi început călătoria stadiului șase: integrarea. Aici, nevoia ta principală va fi de a găsi pe alții ca tine (valori comune), să colaborați înspre binele altora. E stadiul in care vrei să faci o diferență, în binele comun.

În etapa a șaptea din evoluția noastră, înțelegem la un nivel profund că nu mai e vorba despre noi, ca indivizi. Înțelegem că scopul mai mare al evoluției noastre este să contribuim la evoluția celorlalți, punând astfel umărul la evoluția umanității însăși. Ne punem complet în slujba celorlalți și asta devine nevoia noastră principală pentru tot restul vieții.

Te invit să te oprești un pic, la acest paragraf. Fă o pauză de câteva momente și imaginează-ți că ai ajuns în stadiile superioare ale evoluției și că ți-ai găsit sensul tău, trăiești doar după valorile în care crezi și și prin energia și eforturile tale faci lumea din jur un loc mai bun. Imaginează-ți asta. Cu tot ce îți vine în suflet. După asta, adu în centrul atenției tale copiii tăi și simte cum tu însuți reprezinți un model de urmat pentru ei. Cum tu, prin propria ta evoluție, știi în mod autentic cum să-i îndrumi în propria lor evoluție. Cum să invețe să-și satisfacă nevoile ego-ului, pentru a se putea elibera și să acceadă în timp util în stadiile superioare, să-și construiască un trai cu sens și cu valori.

Acum, e important să știi că, dacă primele trei stadii (ale ego-ului) sunt obligatorii, adică le parcurgem volens nolens, stadiile superioare de evoluție sunt opționale. Accederea la ele depinde doar de măsura în care învățăm să ne satisfacem nevoile și deficiențele primelor trei stadii. DIn păcate, cei mai mulți nu reușesc să facă asta toată viața lor. Asta pentru că, așa cum spuneam în al doilea articol, reușim să înăbușim foarte bine forța aceea interioară care ne spune exact cine avem nevoie să fim și ce avem nevoie să facem.

Te invit la Evolutionary Parenting, să explorăm exact spațiul acela între cine ești acum și cine simți că poți deveni. Pentru tine și pentru copilul sau copiii tăi.

ShareShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn