Header Cuibul Berzelor
BLOG /

Ce vrei sa te faci cand creste mare?

breadcrumb-header
ce-vrei-sa-te-faci-cand-creste-mare

Ce vrei sa te faci cand creste mare?

Postat in de catre Nora Niculescu

Asadar, ai facut si tu un copil. Sau – inca unul, dupa caz. Mare branza ! Cam cum iti inchipui c-am ajuns sa fim vreo 6 miliarde de tinatori de umbra pamantului?

N-are-a face cat de deasa e umbra omenirii, in universul tau personal conteaza doar inima ta din afara coastelor. Cea care-ti face nervii prastie de miliarde de ori pe zi si care te vrajeste cum doarme ca inocenta condensata intr-un trup de bebelus, cu nasul afundat in sanul tau si cu parul ud de transpiratie de la atata pasiune pentru lapte. Conteaza doar micul omulet care-ti demonstreaza intr-o maniera aparte teoria relativitatii, conform careia zilele trec greu, dar timpul zboara, te pomenesti dintr-o data ca e mare, iti intoarce spatele ca sa-si priveasca in fata propria viata si tu ramai in urma, singura si pustie, ca puiul de prepelita al lui Bratescu-Voinesti.

Ce-i de facut? Pentru ca, daca gandul de-a te intoarce la munca iti zbarleste parul pe spate si-ti rascoala toata impotrivirea de care esti in stare inca de pe acum, cand e inca la scutec numarul doi, e orbitor ca lumina zilei ca trebuie sa faci ceva. Dar ce? Ce poti sa faci ca sa nu fii obligata sa revii in campul muncii ca intorcator de brazda, minim 8 ore pe zi, neabatut, 5 zile pe saptamana? Ce poti sa faci ca sa castigi si bani, si timp pentru tine si puiul tau?

Orice! Te apuci de crosetat botosei, de facut paine cu maia, de impletit coliere din bile de lemn si pene, de copt deserturi fara gluten si fara zahar, de rasadit rosii si dovlecei ca-n mosi stramosi. Iti descoperi aptitudini si aplecari spre niste chestii pe care nu le-ai vazut ani de zile din cauza tabliei lucioase a biroului si-a monitorului la fel de plat ca abdomenul tau “de dinainte”. Iti sufleci manecile si-ti iei viata in maini la propriu, pentru ca traiesti din ceea ce manufacturezi noaptea si vinzi pe internet sau prin reteaua ‘Radio Shantz’ in timpul somnurilor de zi ale odraslei.

Sau incerci altceva. O mica afacere. Visul umed al vesnicului aspirant la adevarata clasa de mijloc. Un business mic, de familie, care produce suficient ca sa intretina decent doi adulti, unul sau mai multi copii, minim un concediu pe an si nenumaratele hobbyuri ale celor mici. Deschizi un magazin de dulciuri fistichii, ori un atelier de croit sisteme de purtare, ori un shop online cu bijuterii, ori… Frumusetea antreprenoriatului matern consta in faptul ca poti vinde online si imbracata in pijamaua de alaptare, poti zambi la telefon fara grija ca n-ai o respiratie periata mentolat si poti vinde la tejghea si-n timp ce piciul sta pe olita in incaperea alaturata.

In fine, gasesti tu ceva care sa puna pe masa o felie de paine de secara unsa cu pateu de linte bio ori cu crema de caju. Pentru ca tocmai pentru asta alegi sa faci ceva pe cont propriu: ca sa fii mai prezenta, mai aproape de copilul tau cand creste. Pentru ca sa fii tu cea care-i pune in farfurie, care il adoarme la amiaza, care ii pregateste masa de modelaj in plastelina, care il duce la antrenamentul de dans sportiv.

Alegerea de-a munci altfel pentru copilul tau te poate costa intr-un fel neinchipuit. Poate ca, lucrand de acasa, o sa alegi mereu coada de cal si-o pereche de blugi uzati. Poate ca, vanzand online, o sa uiti la ce foloseste un fier de calcat. Si poate te trezesti intr-o zi teribila ca deja preadolescentul tau copil, caruia i-ai dedicat atat de mult din timpul tau incat i se pare perfect firesc s-o fi facut, e putin rusinat de o mama ca tine, vazand-o pe mama din vecini cum coboara, misterioasa si cu o oboseala princiara pe chip, dintr-o masina lucioasa, cu pantofi cu toc cui si dresuri impecabil intinse pe gambe dupa o zi de alergat prin toate salile de sedinte.

Ce alegi? Te-ntorci la birou si astepti pensia ca sa poti savura alaturi de nepoti toate momentele pe care le-ai ratat in viata copiilor tai? Ramai sa lucrezi de acasa si iti asumi faptul ca tinerii crescuti in casa ta te vor privi ca pe o domestica ratacita intr-o copilarie prost inteleasa? Pentru ca trebuie sa alegi acum, cand copilul tau e inca mic. Ce vrei sa te faci cand creste mare?

Articol scris pentru Cuib de mami Dana Bodarnea, artista in ale cuvintelor si cu o sursa de inspiratie autentica – mugurasul ei de viata pe nume Mara. O mai puteti savura si aici: https://speologieafectiva.blogspot.ro/. Iar intr-un mod ceva mai pragmatic, aici: https://www.primiicercei.ro/. Aviz mamicilor de fete! ;)

 

Comentarii


  1. Ma regasesc intru totul in acest articol. Nu stiu sincer cum voi face cand va trebui sa ma intorc dupa alti doi ani la servici. De aceea incerc prin natura meseriei mele sa caut proiecte si sa lucrez cat mai mult de acasa…ca sa pot sa fiu cu cei doi baieti ai mei

    • Nora Niculescu

      Nora de la Cuibul Berzelor


      Draga Andra,
      Cred ca multe ne regasim in aceasta dilema. Dar cel mai important este sa fim impacate cu ceea ce alegem si sa fim alaturi de puiutii nostri cum stim noi mai bine, in fiecare moment in care suntem langa ei!
      Stiu ca si tu faci si vei face in continuare asa!
      Te imbratisez,
      Nora


  2. Excelent articol!!!

  3. sanda birlea


    Wooow, ce articol minunat…am rezonat la maxim cu prima parte 🙂 la mine e clar: vreau sa fiu domestica, dar nu musai ratacita intr-o copilarie prost inteleasa…acuma daca altfel nu se poate….:)

    • Nora Niculescu

      Nora de la Cuibul Berzelor


      Draga Sanda,

      M-ai facut sa rad cu „acuma daca altfel nu se poate”… 🙂 E perfect cand stim exact ce avem de facut, nu?

Parerea ta